Ce faci atunci cand simti ca devii vulnerabil in fata iubirii?
De cele mai multe ori tindem sa ne luam scuturi, incercam sa ne protejam pentru ca suntem inconjurati de preconceptii, sau pentru ca am fost injunghiati de atat de multe ori, incat unele rani inca sangereaza sub povara amintirilor neplacute. Cum ar fi daca cel care a reusit la un moment dat sa-ti dezghete blocul de gheata ce iti inconjura inima, este deopotriva un om foarte tandru, cald si bland, iar tu nu-i permiti sa-si exprime sentimentele reale pentru ca scutul de care tii cu dintii ii blocheaza toate intentiile. Cum ar fi daca ai lasa garda jos, si ai inceta sa mai crezi ca exista rau? Daca de maine ai lasa deoparte toate gandurile ce te macina si te imbolnavesc, si ai lua totul asa cum cade. De fapt, cum ar fi daca ai privi, zi dupa zi, lucrurile intr-o maniera mult mai pozitiva, si ai accepta ca cel care incearca sa te iubeasca, isi doreste sa te faca fericita si te vede ca pe cel mai de pret lucru al lui?
Eu, una, m-am saturat de indoieli, frici si lipsa de incredere. Vreau sa cred ca exista un echilibru, si ca in schimbul veninului cu care am fost hranita pana acum, voi primi cea mai dulce miere de pe Terra.
Am fost invatata ca iubirea doare. De ce un lucru atat de grandios si sincer poate aduce atat de multa durere si desnadejde? Un raspuns logic ar fi acela ca probabil ceea ce am trait pana acum nu a fost iubire. Degeaba oferi, daca nu primesti. La inceput crezi ca vei face fata si ca te poti dedubla, ii poti lua locul, si ii vei face toata treaba, sau crezi ca il poti invata sa te iubeasca, dar nu exista asa ceva. Iubirea nu se invata, iubirea se simte. N-ai cum sa inveti sa simti, la fel cum nu ai invatat sa respiri. Iubirea nu e obisnuinta, iubirea reprezinta redescoperire, reinventare si o incercare continua de a iti imbunatatii calitatile. Nu spun ca trebuie sa faci o competitie din asta, nu spun ca ar trebui sa demonstrezi celui de langa tine ca tu stii sa le faci pe toate, ci spun ca iubirea ar trebui sa te inspire sa fii tu, plus un upgrade.
Uneori imi e teama de nou. Ma gandesc ca un inceput inseamna foarte multe lucruri pe care ar trebui sa le retraiesti. Si atunci prefer sa ma plafonez, sa zic ca e mai bine sa raman acolo si sa zac, decat sa ma ridic si sa lupt. Alteori realizez cat de prost gandesc si incerc sa ma redresez. Acum, de exemplu, vreau sa scap de radacini. Vreau sa ma eliberez si sa fug intr-o lume total paralela si necunoscuta. Vreau sa deschid bratele larg si sa strig ”Sunt gata sa primesc tot ce e mai bun si mai frumos de la tine, viata!”. Vreau sa nu ma mai inchin la Intentii false si sa pornesc in cautarea sentimentului acela pur, ce iti face corpul sa tremure din cauza bataillor rapide ale inimii. Vreau sa urmaresc fluturi in stomac, vreau sa ii simt in stoluri, si sa imi coloreze fiecare colt al sufletului.
Ce faci atunci cand crezi ca devii vulnerabil in fata iubirii? O saruti pe frunte, si te asiguri ca ii vei spune ”noapte buna!” pentru tot restul vietii tale.
•Kiki• 